Filed under: Creatii
Nota: La cererea domnului profesor 
Filed under: Fără categorie
.
). ) . . ) .
. . . . . ) Filed under: Creatii
Moartea nevinovatiei
Actul I
(Într-o ceainărie din Istanbul. Loacal de mărime mică, Cu o uşa mare şi grea la intrare, geamuri vechi şi mese rotunde şi mici cât pentru 2 persoane. Gălăgie. Afară se văd negustori care incearcă sa işi vândă marfa. Afară e înnorat.)
Scena I
(Abir stând la o masă undeva lângă uşă, uitându-se pe geam la lume, cu o cească de cafea in faţă şi o ţigară uitată aprinsă în scrumieră.)
Abir : Mhm… Să-mi iau jacketa si să plec ? (confuz, derutat)Sau pur şi simplu să aştept ? Să aştept să plouă ? Sau să aştept să vină ospătarul sa mă întrebe dacă mai vreau ceva ? Mai bine aştept. Şi aşa o să plouă. Dar ploaia îmi face bine. Mai bine îmi aprind o ţigară. (scoate tabachera, o deschide se uită cu o oarecare ezitare, scoate o ţigară şi o aprinde). Nu mai simt tutunul. Cred ca am sa ma las de fumat. Macar atat sa fiu in stare să realizez. Mhm… Bun. Plec, dar unde ? Poliţia e pe urmele mele. La un moment dat am să mă predau. Sau să nu o fac ? Să mai caut răspunsuri ? Dar totuşi, la ce folos ?(ridică din sprânceană Cred că mai iau un ceai. Sau mai bine plec. Ospătar ! (lasă banii pe masă, se ridică ia jacketa şi pleacă.)
În aceaşi zi mai târziu….
(Pe stradă. Sună telefonul. Abir scoate telefonul si răspunde)
Abir : Alo ? (uimit)
Vocea : Abir, tu eşti ?(deranjată ca nu îi este recunoscută vocea)
Abir : De ce ? Cu cine vorbesc ? (cu aceeaşi uimire)
Vocea : Sunt eu Latimer.
Abir : Credeam ca nu mai suni. Am aşteptat apelul tău o zi întreaga. Eşti bine ? Te-au găsit ?
Laty : Abir, predă-te, aşa e cel mai bine. Mi-au garantat imunitate dacă te conving să te predai. Renunţă. ştii că eşti vinovat. Ştii că nu ai ce face. Renunţă, orice ai incerca să faci. Nu are sens.
Abir : Laty, Laty… Nu mă aşteptam să îmi faci asta. NU ! Nu renunţ. Am omorât-o. A meritat-o. Acum lasă-mă să imi găsesc liniştea. Nu mă predau. Nu or sa mă găsească niciodată. Inţelege Laty aşa e cel mai bine.
Laty : Abir nu face asta. Nu ai scăpare. Te vor încolţi !
Abir : Adio Laty… (beep, beep, beep)
(înfuriat, Abir îmbrânceşte pe toată lumea, incepe să alerge, neştiind unde)
Abir : (în timp ce alerga) Tocmai ea ? Nu mă aşteptam. După tot ce am făcut pentru ea. După ce am reuşit să o scap de toată această nebunie… şi ea s-a predat. Pentru ce ? Să mă convingă pe mine să fac la fel ? ştia că asta nu o să se întâmple ! Nu ! Până când nu mă regăsesc ! Nu ! (în timp ce alerga se loveşte de un trecător, îl îmbrânceşte, iar acesta cade)
Abir : Scuze, scuze. Sunt derutat. Nu am vrut. Te rog sa mă scuzi. Stai aşa să te ajut.
Pietonul : Nu-i nimic. Toţi scăpăm de sub control uneori, şi facem ceva ce nu vrem , şi apoi regretăm, deşi fapta e deja comisă, şi ştim că nu există cale de întoarcere decât să o acceptăm aşa cum e.
Abir :(aruncă o privire ciudată pietonului)
Pietonul : Ce e ?
Abir : Nimic. Doar că vorbele tale mi-au dat fiori pentru un moment. E ca şi cum, te-ai referit la ce s-a intamplat acum, dar totodată şi la altceva, mult mai mare.
Pietonul : Poate e doar o simplă coincidenţă. Sau poate eşti prea afectat de acel ceva mai mare, încât totul se reduce la el.
Abir : Da, da poate. Oricum scuze înca odată. Ecran complet
Pietonul: Să fii mai atent data viitoare.
Abir : Da, da cum zici tu.
(Işi reia drumul către nicăieri, acum mult mai atent la paşii săi. Sună telefonul iar. Era Ace un vechi prieten)
<<Ring>> <<Ring>>
Abir : Da
Ace : Sunt eu Ace, stai liniştit.
Abir : A ! tu erai. N-ai mai dat nici o veste. Credeam că şi tu ai sa mă trădezi.
Ace : De ce ? Ori Laty a cedat ? întotdeauna a fost mai slabă.
Abir. Mda… ea. Ai dreptate. Mhhmm.. Acum zi-mi, de ce m-ai sunat ?
Ace : Vroiam sa îti zic că am aranjat să vii aici in State să incercăm să găsim o cale prin care să dovedim că eşti nevinovat.
Abir : Ce să gasim ? Nu e nimic de găsit, Ace !!! Dă-o dracului de nevinovăţie, eu sunt singurul vinovat. Şi oricum or să mă găsească, stii prea bine că MIA nu or să se lase.
Ace : Abir stai liniştit. Au fost camere, şi eram mult mai multi agenţi, care stăteam şi aşteptam pentru orice eventualitate.
Abir : Nu are sens ! Eu am tras, am fost plătit ca să o fac, era o femeie pătată. Trebuia să moară. Cine altcineva ar fi putut să o facă ?
Ace : Înţlege, o să găsim o rezolvare, ce pierzi dacă încerci ?
Abir : Nimic…
Ace : Ok, atunci te aşept în LA la aeroport. O să iti trimit un sms cu detaliile
Abir : Ok
Ace : Hai ţine-te tare
Abir Am să îcenrc
(Abir a urmat instrucţiunile primite în sms, şi a2a zi a luat primul avion spre LA.)
Scena II
(Cu 3 luni înainte ca Abir să ajunga în acea ceainărie din Turcia)
(Abir si Ebba, stau de vorbă în pat, într-o cameră de hotel din New York. O cameră mare, aflată la penthouse, cu toate dotările specifice unei camere de hotel de 5 stele)
Ebba: Ce s-a întâmplat iubitule? Pari distras.
Abir : Nimic. Doar că am avut o zi grea la servici. J. ne-a dat o misiune grea. Nu ştiu dacă voi putea să o îndeplinesc.
Ebba : Ştiu eu ce aş putea face ca să îţi treacă oboseala. (Ebba începe să îl sărute încet şi graţios pe gât coborând spre piept)
Abir : Ebba termină, chiar nu am chef.
Ebba: Mereu eşti aşa. Cum ai o zi grea la servici, gata nu ai chef de mine. (Se ridică din pat, se îmbrăcă şi plecă. Abir rămâne singur.)
Abir : Am înţeles, trebuie să o omor ! Pentru asta sunt făcut! Pentru asta am intrat în companie! Dar de ce acum? De ce eu? De ce mie? Cu ce am greşit să primesc pedeapsa asta ? Cu ce a greşit ? Pentru că este fiica preşedintelui ? Pentru că şi ea la rândul ei a omorât pentru ca tatăl ei să ajungă preşedinte, şi pentru mituirea avocaţilor ? Mi se pare nedrept. Nu! Abir revino-ţi! Eşti un criminal! Cu asta te ocupi. Daca ţara o cere, trebuie să o faci. Da, da, da am să o fac. Nimic nu mă va opri. O merită. E o criminală…
(A2a zi la sediu, undeva într-un loc subteran neştiut de nimeni)
Laty : Hey, Abir ce faci omule ? Esti pregătit ?
Abir : Pentru ?
Laty : Ştii prea bine pentru ce.
Abir : A ! da, da…
(apare şi Ace)
Ace : Hey salut vouă. Ce faceţi ? Îmi plănuiţi o moarte dureroasă si lungă ?
(Au început toţi să râdă)
Abir : Da da, omule. Hai lasă glumele astea. Ia zi, cum a fost aseară la meci ? Cine a câştigat ? Ai agăţat ceva ?
Ace : Da… Cum să nu, mi-am agăţat doar maşina de un aparat de taxat.
(între timp apare J.)
Ace, Laty, Abir : Neaţa’ şefu!
J.: Hai lăsaţi linguşeala. Pe cine omorâm azi băieţi?
(şi se indreptă către celălalt birou.)
Laty : E nebun omu’ !
J : Hey Abby adu odată cafelele !
Abby: Acum şefu!
J: Ai 2 secunde!
Abby: Gata şefu, poftiţi.
J: Mersi. Acum dispari. Hey Antonye Cum merge treaba cu depistarea unui loc potrivt pentru misiunea ăstora 3?
Antony : Încă mai caut o locaţie, publică unde să îşi poată desfăşura misiunea.
(J. se intoarce cu faţa la geamul care îl despărţea de restul ascunzătorii. Se uită pentru un moment la acele sute de computere şi la acei maniaci care le butonau într-una. Apoi îşi luase pălaria şi plecă.)
Abir : Ai dreptate Laty, e dus omu’ ăsta. N-are scăpare.
Laty : Da, sigur. Şi cum e ? Cum e să trăiesşti cu ideea că o vei omorî pe fiica preşedintelui ?
Ace : Cum ai vrea să fie ? Ca şi cum ai fura bomboana unui copil
Abir: Hai tăceţi ! Nu am chef să discut despre asta. Altceva n-aţi găsit să faceţi, decât să mă tachinaţi ?
Laty : ştii că asta îmi place cel mai mult… (incepe sa rada)
Abir : Da, bine, cum zici tu.
(din cealaltă cameră se aude Antony strigând)
Antony : Hey hey hey am găsit locul şi ora perfectă pentru misiune. Se pare că peste 2 zile Ebba împreună cu tatăl ei vor pleca în LA la concertul caritabil al Maddonei. Ce ziceţi ? Mai bine de atât nu se poate
Abir : Nu mă interesează locaţia. Vreau doar să o fac şi să scap odată.
Antony : Cum zici tu omule.
Abir : Hai că eu plec. Ne vedem peste 2 zile
Antony, Laty, Ace : Baftă omule, ne vedem in LA.
(Abir părăseşte sediul şi se îndreaptă spre o cafenea de pe Broadway)
Ebba : Ai ajuns în sfârşit. Credeam că nu mai apari.
Abir : Ştii cum e cu serviciul.
Ebba: Da, ştiu prea bine.
Abir: Ai plecat azi noapte.
Ebba : Da. M-am săturat să fac mereu ce vrei, şi cum vrei tu.
Abir : Nu ţi-am cerut niciodată nimic. Defapt acum aş vrea să te rog ceva pentru prima dată de când ne cunoaştem. Nu te duce cu tatăl tău în LA, vineri.
Ebba : Ştii prea bine că nu pot face asta. Oricât de mult aş vrea, nu pot. Ştii cum e tata. Dacă zice ceva, trebuie să fac fără discuţii.
Abir : Te rog Ebba. Nu o face
Ebba : Degeaba mă rogi, Abir. Ştii că nu se va întâmpla.
(Abir se ridică, dă cu pumnul in masă şi pleacă supărat)
Ebba : Abir, stai nu pleca…
Abir: Lasa-mă…
Ebba: Abirrrrrr…..
(Abir ajunge pe o stradă lăturalnică, se aşează jos şi începe să vorbească singur)
Abir : Nu îmi dă altă alternativă decât să duc la îndeplinire misiunea. Şi cred că merită să moară, deşi o iubesc. Merită !!!! Pentru că e o criminală, a omorât ca să ajungă tatăl ei preşedinte. O să plătească pentru vieţile celor care au murit. Da ! Aşa o să facă.
(Scoate telefonul şi sună)
Laty : Da ?
Abir : Deranjez ?
Laty : Nu. De ce ? Ce s-a întâmplat ?
Abir : Nimic, vroiam să te întreb dacă te-ai pregătit pentru L.A.
Laty : Da, mai am puţin şi termin.
Abir : Ok. Atunci ne vedem in L.A. ?
Laty: Se pare că da.
Abir : Ok….
Laty : Abir…staii….
(Abir închide. Se indreaptă către casă pentru a se pregăti.)
….
Peste 2 zile, cei 3 iau 3 avioane separate catre LA. Şi se întâlnesc într-o casă părăsită, pentru a pune la care crima.
Ace : Concertul are loc pe stadionul Grand Style din centru. În partea dreaptă a stadionului sunt nişte blocuri de chiriaşi, unde am găsit un apartament cu vedere bună spre scena.
Abir : Te-ai asigurat dacă suntem văzuţi de aramata care o să fie pentru a-l proteja pe preşedinte ?
Laty : Dacă prin asta vrei să zici dacă am găsit arma potrivită, atunci răspunsul este DA. Am modifacat un m4-51, astfel încât să nu poată fi văzut sau depistat la detectoarele de metale.
Abir : Ok. Ace, vreau ca tu să stai pe acoperişul unei alte clădiri să filmezi tot şi să fii atent la eventualele probleme ce pot apărea.
Laty : Eu mă ocup de o cale de scăpare pentru cazul în care suntem prinşi.
Abir : Ok. Haideţi să plecăm. Ne aşteaptă o seară lungă.
Laty : Abir… Ai grijă.
Abir : Da, da… Aporpo tu vei închiria alt apartament şi vei duce misiunea la îndeplinire dacă eu dau greş. Da ?
Laty : ok
Ace : Haideţi să mergem. Alte detalii le stabilim pe drum.
Laty : Abir…
Abir : Nu acum, Laty.
(peste 2 ore cei doi ajung în apartamentele închiriate, Ace se poziţionează pe acoperişul altei clădiri, porneşte camera, şi aşteaptă. Cei trei comunică prin Hands-freeuri)
Abir : Bun. Eu sunt gata să trag, mi-am poziţionat arma. Tot ce mai rămâne, este să apară Ebba. Hahaha !!! Ce tare e Maddona..
Ace : Da, şi eu văd acum..
Laty : Hey hey concentraţi-vă, lăsaţi-o pe Maddona…
Ace: Femeile astea, cine să le inţeleagă?
Abir : Eu, nu.
Ace : Se vede maşina preşedintelui. Cei din marină s-au poziţionat pe clădiri, văd că sunt cu sutele îmbrăcaţi în civili. Unul, se uită spre blocul în care sunteţi voi.
Abir : Da, îl văd şi eu. Nu ne-a observat. Defapt nu are cum.
Ace : Ai dreptate.
Laty: În 10 minute o să intre pe scenă Ebba. Fiţi pe fază
Abir, Ace: Ok.
Ace: După ce luăm banii pe misiunea asta plecăm în Panama, Abir? Să ne mai distrăm şi noi?
Abir : Să vedem. Dacă nu suntem prinşi până atunci, da
Ace : N-ai deloc simţul umorului să ştii.
Abir : Ce să zic.
Laty : Uite-o, urcă pe scenă.
Abir : O văd şi eu. O am in ţintă. Fiţi pregătiţi.
(Abir ţinteşte fix între ochii Ebbei, însă are un moment de ezitare. Gândurile încep să îl macine, din nou)
Abir : Dacă nu o omor şi doar o rănesc, va fi rău pentru mine. Dacă o omor tot la fel va fi. O iubesc, de ce trebuie sa moară ? Doar pentru că a omorât alţi oameni ? Şi eu o fac în fiecare zi. Ce ciudat. Dacă nu o omor, mă vor omorî pe mine cei de la sediu. O viaţă pentru alta. Dar aş putea să fug….
(Abir închide ochii şi trage)
Laty : Misiune îndeplinită.
Abir : Da ? Am făcut-o ? am închis ochii înainte să trag.
Ace: Defapt…
Laty: Da ai făcut-o, acum hai să plecăm de aici, se vor înrăutăţi lucrurile dacă mai stăm aici.
(Cei trei fug, fiecare într-o direcţie diferită. Se întâlnesc a2a zi şi se îndreaptă înapoi spre New York.)
Abir : Nu credeam că am să o fac.
Ace: Nici noi.
Laty: De ce nu ai fi făcut-o? Nu eşti legat cu nimic de ea. Nici măcar nu o cunoşteai. Era doar fiica preşedintelui, care era o criminală si trebuia sa moară.
Abir : Da, cum zici tu.
Ace : Defapt…
Laty : Ace, şi cum te simţi acum mai bogat cu 100.000$ ?
Ace : La fel ca inainte….
Abir : Haideţi că am ajuns în New York.
Ace: Ce mult am mai zburat…
Abir: Da… 40 de minute.
Laty : Decât 5 ore cu maşina, mai bine cu avionul.
(Odată ajunşi în New York, îşi încasează fiecare cecul, şi revin la vieţile lor normale. Însă după o săptămână lucrurile se inrăutaţesc. J. îi cheamă la sediu.)
J. : Uitaţi cum stă treaba. Se pare că m-am înşelat. Ebba defapt nu avea nici o vină. Cea vinovată era cealaltă soră a ei. Cei de la guvern, care mi-au dat misiunea au fost prinşi, şi mi-au oferit un târg. 50.000.000$ şi imunitate, pentru capetele voastre. Eu nu le-am zis unde staţi. Vă ofer posibilitatea sa fugiţi.
Ace, Laty : Cum ? Unde ? Stai J. Nu ne poţi face asta
J. : Ba pot. Mai aveţi 5 minute până când se vor întoarce, cel mai bine ar fi să fugiţi de acum
(Cei 3 nu mai stau la discuţii şi fug, fiecare încercând să scape. Abir se ascunde în Turcia, Ace undeva în suburbiile Los Angelesului, iar Laty, nu se ştie nimic de ea.)
Scena III
(în prezent)
(Abir rătăceşte prin Turcia, este sunat de Ace, se întoarce în State pentru a-şi dovedi nevinovăţia)
(Abir ajunge acasă la Ace.)
Ace : Ai ajuns destul de repede.
Abir : Mda… Poate există o şansă… să scap…
Ace : Există Abir şi eu am sa ţi-o arăt.
Abir : Dar toate dovezile sunt împotriva mea. Tu şi cu Laty aţi scăpat de acuzaţii, eu sunt cel care a omorât-o pe Ebba, iar ei acum se folosesc de Laty pentru a ajunge la mine.
Ace : Abir, nu te grăbi. Poate, dar, am să îţi arăt, că te înşeli, şi că defapt cea vinovată e Laty
Abir : Cum ? E imposibil !!! Eu am fost cel care a tras. Amândoi ştim asta.
Ace : Nu. Tu, ai ratat. Laty a tras în locul tău.
Abir: Nu te cred. Şi chiar dacă ar fi aşa, ai ceva care sa dovedească ? Şi plus de asta, de ce aflu abia acum, de ce nu mi-ai spus de atunci că eu am ratat şi că Laty a omorât-o pe Ebba ?
Ace : Pentru că nu am avut ocazia. Toate s-au întâmplat prea repede. Mai mult, Laty nu m-a lăsat.
Abir : De ce nu te-ar fi lăsat ?
Ace : Nu ştiu Abir. De unde să stiu eu asta ?
Abir : Bun. Hai să lăsăm asta deoparte acum. Cum îmi voi dovedi nevinovăţia ?
Ace : Simplu. Eu când supravegheam am surprins momentul când tu ai ratat, insă nu am surprins şi momentul când a tras Laty.
Abir : Deci faptul că a omorât-o ea pe Ebba e doar o presupunere, nu ?
Ace: Acum da.
Abir : Şi cum vom dovedi că e real?
Ace: Trebuie să căutăm alte filmări, care o surprind când trage ea. Era multă presă la faţa locului, Hai să încercăm să intrăm în baza de date a posturilor de televiune si a FBI-ului. Mai mult ca sigur şi ei au preluat toate filmările posibile.
Abir : Ai dreptate. Dar de ce crezi că Laty ar fi omorât-o, poate erau si alţi criminali plătiţi care trebuiau să ducă la îndeplinire aceaşi misiune ca şi noi.
Ace : Tu te auzi vorbind, Abir ? Cred că glumeşti…
Abir : Ok, dar dacă eu sunt nevinovat, de ce mai sunt acuzat de această crimă, adică, nu poţi pur şi simplu să le arăţi filmarea, şi să încheiem acest subiect, şi ei să se ocupe de restul ?
Ace : Abir Abir, te credeam mai intelingent. Dacă eu voi arăta această casetă ei tot vor avea nevoie de un ţap ispăşitor, şi tot tu vei fi acela. Ce te face să crezi că vor căuta adevăratul criminal când au deja unul ?
Abir : Mda, ai dreptate.
Ace : Bun..Hai că am reuşit să intru şi în baza de date a televiziunilor şi a FBI-ului.
Abir : Crezi că o să găsim ceva ?
Ace : Nu cred, ci sigur.
Abir : OK.
(după 3 ore de căutare asiduă, au găsit o filmare, care o surprinde pe Laty cănd apasă pe trăgaci, şi momentul în care Abir ratează, lucru care ar fi putut observat doar de un ochi format, deoarece, aceştia se văd undeva în depărtare, la geamul apartamentelor închiriate.)
Ace : Avem dovezile necesare pentru o încrimina pe Laty. Acum tot ce trebuie să faci este să te predai.
Abir : Să mă predau ? Ai înnebunit ? De ce aş face o asemenea nebunie ?
Ace : Simplu, tu esti cel vinovat. Te predai. Intentăm un proces, o chemăm pe Laty la bară, şi încet încet o faecm să recunoască şi apoi arătăm şi dovezile altfel nu vom fi luaţi în seamă.
Abir : Ace ! ţi-am zis vreodată că eşti un geniu ?
Ace : Hey toate au un început.
Abir : Să nu exagerăm acum.
Actul II
(A2a zi Abir se predă. După o săptămână începe procesul. Dacă procurorii sunt ferm convinşi că Abir este criminalul, acesta are o surpriză pentru ei. )
Scena I
(În sală, toată lumea aşteptând finalul acestui proces destul de controversat. Urmează că Laty să vină la bară ca martor. Abir şi Ace au surpriza pregatită)
Laty :Jur să spun adevărul şi numai adevărul
Judecatorul : Ace poţi incepe.
Ace : Mulţumesc domnule judecător. Laty, eu tu şi Abir am lucrat pentru J. ?
Laty :Da.
Ace : Ca ce mai exact ?
Laty : Criminali plătiţi.
Ace : Bun. Pe data de xx/xx/xxxx recunoşti că am fost toţi trei în L.A pentru ca Abir să o omoare pe Ebba, fiica preşedintelui ?
Laty : Da.
Ace : Tu erai într-un alt apartament, vecin cu al lui Abir, şi ar fi trebuit să duci misiunea la îndeplinire dacă Abir rata ?
Laty : Da.
Ace : Iar Abir ce a făcut ?
Laty : Abir a dus misiunea la îndeplinire.
Ace : Deci el este criminalul, nu ?
Laty :Da
Ace : De unde ştii că el a apăsat pe trăgaci şi că a dus misiunea la îndeplinire ? Ai vreo dovadă ?
Laty : Da.. Defapt nu. Ştiu doar că Abir e un bun lunetist şi că nu ar rata.
Ace : Să înţeleg că mergi pe presupuneri.
Laty : Doar presupuneri. Adică, să fim serioşi cine altcineva ar fi putut să o omoare ?
Ace : Nu ştiu dar vom afla. Recunoşti că eşti îndrăgostită de Abir ?
Laty : Ce ? Ce legătură are asta cu…
(un procuror întrerupe interogatoriul)
Procurorul : Obiecţie.
Ace : Domnule judecător, voi ajunge şi la concluzie. Aveţi puţina răbdare.
Judecatorul : Se respinge
Ace : Să continuăm. Laty recunoşti că eşti îndrăgostită de Abir ?
Laty : Da. Dacă asta te ajută cu ceva, recunosc că sunt îndrăgostită de Abir.
Ace : Ştiai că Abir avea o relaţie cu Ebba ?
(Mulţimea devine agitată, este uimită şi încep să vorbească, făcând gălăgie în sală)
Judecătorul : Linişte in sală !!!
Laty : Da, ştiam şi asta. Dar totuşi ce legătură au aceste chestii cu uciderea Ebbey ?
Ace : Tu răspunde la întrebări. Erai geloasă pe Ebba ?
Laty : Da. Si te rog sa termini cu aceste intrebări. Nu au nici o logică.
Procurorul : Obiecţie
Ace : Domnule judecător mai acordaţi-mi încă 10 minute şi voi ajunge unde trebuie.
Judecatorul : Ar fi bine să o faci altfel nu voi lua in considerare declaraţia.
Ace : Mulţumesc. Revenind. Laty, şi dacă eşti îndrăgostită, de Abir, şi erai geloasă pe Ebba, există posibilitatea ca în cazul în care Abir să fi ratat, tu să o fi omorât pe Ebba, pentru a rămâne cu Abir ?
Laty : Minciuni, şi iar minciuni… Nu e adevărat. Ace, suntem prieteni, de ce minţi ? Ce te face să crezi că eu aş face aşa ceva ?
Ace : Răspunde la întrebare !
Laty :Nu. Nu e adevărat.
Ace : Esti sigura ca Abir a tras, şi a omorât-o pe Ebba ?
Laty : Da !!! (devine impacientată, transpiră, şi începe să bată din picior)
Ace : Laty pentru ultima dată, eşti sigură de ceea ce zici ?
Laty : Nu…. (are un moment de ezitare) DA….
Ace : Da sau nu ?
Laty : Da.
Ace : Ok. Atunci lasa-mă să prezint dovezile.
(Se indreaptă către calculator încarcă dvdul, şi porneşte filmarea cu Ace când ratează)
Ace : Se vede clar în această filmare cum că Abir ratează.
Laty : Ok. Şi tot nu înteleg ce legătură are asta cu mine, şi de ce mă acuzi pe mine ?
Ace : Ai răbdare.
(Ace porneşte şi cealaltă filmare, în care se vede cum ace ratează, şi Laty este cea care trage)
Laty : Nuuuu… Nu este adevărat…E o făcătorie… Nu sunt eu de vină !!!!
(Mulţimea din sală devine din ce în ce mai gălăgioasă ţi bulversată)
Judecătorul : Linişte în sală ! şi vă rog domnilor poliţişti să o reţineţi pe Laty. Pauză de 10 minute.
Scena II
(După pauză, toată lumea se aşează la locurile lor şi aşteaptă verdictul final)
Judecătorul : Abir, ridică-te în picioare ! Aduceţi-o şi pe Laty ! Juraţii au decis. Abir, este declarat nevinovat, iar Laty este declarată vinovată pentru uciderea fiicei preşedintelui. Va primi sentinţa pe viaţă, într-o închisoare de maximă securitate din Texas. Caz încheiat.
Ace, Abir : Da, am reuşit !
Laty : Abir, de ce mi-ai făcut asta ? Te iubeam… şi te voi iubi mereu. Am vrut să te scap de o grija. Pentru că Ebba era doar o grijă în plus pentru tine. Nu era potrivită pentru tine. Eu sunt cea pe care ar trebui sa o iubesti !!! Abir asculta-ma ai sa platesti pentru asta.
Abir : Laty, şi eu te iubeam. Ca pe o soră, şi nu mă aşteptam să faci aşa ceva. De ce nu mi-ai spus, de ce nu ai vorbit cu mine ? am fi găsit o soluţie…
Ace : Gata terminaţi. Luaţi-o de aici.
Abir : Adio Laty.
Laty : Adio, dar o să ne revedem, în iad, pentru că acolo ai să putrezeşti pentru toate crimele tale. Ce ? Crezi că dacă ai ratat odată, vei fi iertat de celalalte crime ?
(Poliţiştii o scot cu forţa pe Laty din sală, această smucindu-se si ţipând că totul este o inşelătorie)
Ace : Am trecut şi peste asta.
Abir : Da. Ai dreptate.
Ace : Acum, ce ai vrea să facem ?
Abir : Vreau să plec la Washington, să o vizitez pe Ebba. Am atâtea să îi spun
Ace : Crezi că e bine să te prezinţi la mormântul ei ? Dacă te vede cineva ? Dacă ei tot mai cred că tu eşti criminalul ?
Abir : Am să accept orice.
Ace : Ok. Tu ştii mai bine.
(Cei doi părăsesc sala, Ace pleacă acasă, iar Abir se duce la aeroport pentru a lua primul avion spre Washington.)
(A2a zi, presa era plină de articole în care Abir era îndreptăţit, sau in continuare era învinovăţit. La orele 12 ale zilei, acesta ajunge în Washington după 9 ore de zbor. De la aeroport ia un taxi spre cimitirul în care era înmormântată Ebba.)
Scena III
(Abir, în faţa mormântului Ebbei)
Abir : Nu te aşteptai să vin, nu ? Nici eu. Mă imaginam într-o celulă cu încă un tip gay, pe care l-aş fi omorât la prima mişcare care ar fi făcut-o. (Zâmbeşte) Dar nu de asta am venit aici. Am venit să iţi spun că îmi pare rău. şi că ar fi trebuit să îţi spun la momentul potrivit adevarăta mea meserie. Dar, dacă nu m-ai fi crezut ? Daca nu m-ai fi luat în seamă şi tot te-ai fi dus la acel concert ? Tot eu eram de vina. Vezi tu Ebba, iubirea m-a făcut să mă închid în mine, şi nu am putut vorbi atunci, şi vorbesc acum. Acum când tu nu mă auzi nu mă vezi, dar poate că simţi, acolo unde eşti poate simţi ce vreau să spun, şi ce vreau sa iţi dovedesc. Dar cu ce sens sa iţi dovedesc ? Mai are vreun sens ? Nu ! Am fost un egoist, care s-a gândit doar la bani, şi la sine însuşi. Nu te meritam. şi chiar dacă te-ai dus la concert, eu ar fi trebuit să refuz misiunea. Dar n-am facut-o ! Şi stii de ce ? De egoist ce sunt. Şi acum am remuşcări, remuşcări pe care le voi purta cu mine toată viaţa. Nu mă voi ierta niciodată. Oare tu m-ai iubit ? De ce nu m-ai ascultat ? Da ! M-ai iubit. Dacă nu mă iubeai, iţi ascultai tatăl, şi ai fi renunţat la mine, atunci când ţi-a spus să o faci. şi eu te-am iubit şi te voi iubi mereu. Aşteapta-mă căci ne vom reuni acolo într-o altă lume. O lume în care totul va fi bine pentru noi. O lume în care eu nu sunt cirminal şi tu nu eşti fiica preşedintelui. (Lăsă o lacrimă să cadă pe mormânt, se ridică şi plecă fără să se uite înapoi.
(După 2 zile)
Abir : M-am întors. ştiai că mă voi întoarce, nu ? Uite am pregătit ceva. Băutura noastră preferată. Tequila cu lămâie. Mai ţii minte în acel bar ? Eu da. Dar acum am cu mine o tequila mai specială. O tequila care ne va uni pe vecie. Ai să mă aştepţi, nu ? (dechide sticluţa, şi bea. După 2 minute începe să vadă în ceaţă, şi totul se invârtea în jurul lui.) Vezi, incep sa mă ridic, mă apropii de tine… Uite-mă. Mă vezi ? Vin….
Filed under: Fără categorie
Scandalul iubirii
Actul I
(Într-o zi oarecare, dintr-un mai destul de călduros, pe înserat I. si C. se îndreptau cu maşina spre Constanţa. Era clar, vremea bună nu le permitea să-şi petreacă weekendul în casă, în faţa televizorului. De data aceasta el a ales să o lase pe ea să conducă, căci îi era nespus de dragă atunci când şofa. Era pe la orele 20:00, încă 70 de km până la destinaţie, ea în stânga lui, concentrată pe actul şofatului, iar el, fascinat, stând în dreapta, îi admira încordarea copilăroasă.)
Scena I
C: Cât de încordaţi îţi sunt muşchii, iubito, relaxează-te puţin ..nu se va întâmpla nimic!
I: Încă mă tem de şofat, închipuie-ţi, am 2 vieţi în mâini!! Niciodată nu am condus atât de mult. Cred că oboseala începe să-şi spună cuvântul!
C: Nu-ţi închipui cât de mult îmi placi când te concentrezi atât, încât din sfera ta mă dai afară. Îmi place să te privesc absent, te simt mai aproape ca niciodată.. N-aş vrea să se sfârşească momentul ăsta cu tine…
( Cuvintele lui îi erau de prisos. O singură privire caldă aruncată în ochii acestuia era de ajuns. Îi căuta strălucirea din zâmbet. Nu ştiau că avea să fie apogeul a tot ceea ce au trăit împreună. O secundă. O secundă ce avea să se prelungească…)
I.: Nu, nu vreau să mor.. nu pot! Dintotdeauna am fost nemuritoare!
C.: Eşti atât de încăpăţânată! De pe ce lume eşti venită? Din ce materie nemiloasă eşti făcută? Ai de gând să mă laşi să mor, înnecat de dorinţa vie de a trăi? Niciodată nu am iubit viaţa atât. Opreşte-te! Ce faci? O să murim dacă mai continui! Opreşte!
I.: Nu pot, nu-mi simt mâinile. Nu pot să încetinesc ..
Scena II
(O linişte apăsătoare îşi croi drum printre norii de praf care s-au ridicat sălbatic în aer, făcându-se vizibili de la sute de metri depărtare. Fiarele torsionate ale maşinii apăsau pe cei doi, în timp ce zăceau inconştienţi, lipiţi de scaune, ţinându-se strâns de mână. )
C.: De ce mă priveşte pe mine? Îmi simt fiorii alergând îngroziţi prin corp . E atât de pură, prea albă, de ce nu mă pot opri? Simt cum mă duc, mă îndrept şovăielnic spre ea..
I.: Nici măcar eu nu te pot opri?
C.: Tu? Să mă opreşti?
I.: Rămâi cu mine., te rog.
C.: Tu, care îmi spui cu indignare că nu vrei să mori. Cu tine, o persoană infamă, egoistă! Tu, o norocoasă nemuritoare?
I.: Eu, eu care te vreau lângă mine mai mult ca oricând, aici sau acolo, mi-e totuna.
C.: Sună atât de ireal! Îmi spui că-ţi e totuna, atunci lasă-mă să plec! Lasă-mă,acolo sunt mă aşteaptă, mă cheamă, îmi strigă fiecare celulă şi e din ce în ce mai mâniată..
I.: Caută-ţi repede destinul prin buzunare! Repede, timpul se scruge sumar! Nu te duce la ea! Din tot ce-a fost, nu ai putea să pleci, nu ai cum să mă uiţi, îti interzic să mă părăseşti!
C.: Nu a mai rămas nimic , vreau acum să plec. Ea mă va înţelege, pe când tu ce mi-ai făcut? M-ai distrus, m-ai lăsat prematur şi nu-ţi accepţi moartea. Nu o accepţi nici măcar pe a mea, care nu-I mai mult decât banală. Un tânăr aflat pe locul din dreapta, mort într-un accident. Un banal accident, la fel ca toate celelalte. Aş vrea să plec, să te las cu mâinile întinse, cu degetele toate răsfirate, cu privirea speriată, dar nu pot, ceva ma ţine aici legat de tine. E o eroare a tiparului, ceva lăsat şi uitat sub praful timpului.
I.: Nu mai poţi să judeci limpede, gândurile ţi s-au tulburat groaznic. Nu poţi să mai vorbeşti, orice cuvânt îmi e în plus. Nu, acum nu mai poţi pleca. Degeaba încerci să mă răneşti. Eşti parte din mine acum!
C.: Am dormit ani de-a rândul în trupul tău infectat de ignoranţă şi indiferenţă. Sunt parazitul propriului tău corp, cel mai nebun dintre toţi! Îmi place să fac parte din tine, simt o senzaţie plăcută, familiară. Dar vreau s-o cunosc pe ea, căci mă cheamă acum. Sunt sigur că mă va întelege. Tu mă înţelegi?
I.: Pleacă dacă poţi. Întoarce-te şi pleacă!
C.: Stai..De fapt..
I.: De fapt ce ? Ai grijă, mă răneşti!
C.: Nu eu, ci tu singură îţi faci asta, mă hrăneşti cu sentimente întunecate şi eu cresc în tine, încetul cu încetul te dizolv..
I.: Găsesc pierdută, o urmă proaspătă de ură. Da, ura este unul dintre cele mai pasionale sentimente pe care le-am simţit vreodată.
C.: Da?
I.: Îmi hrăneşti orgoliul.
C.: Atunci alfă că vreau să te dezbrac de ura asta prostească, vreau să fiu pasiunea ta cea mai mare, singura..
I.: Acum te poţi duce la ea.
C.: De ce? Ce-i în capul tău, şi mai ales ce se află în inima ta, de fapt? Ce-ţi ascund ochii atât de confuzi?
I.: Vroiam să mă iubeşti aşa cum m-am obişnuit să exist,necondiţionat, credeam în sentimente candide. Vrei să mă transformi, să mă dezbraci de personalitate. Ai uitat, sunt atât de constantă!
C.: Îţi voi oferi toată ura şi pasiunea mea doar ca să te pot prinde cu garda jos, să te pot dizolva din interior, de jos în sus..
I.: Din mine ce să mai rămână?
C.: Ce a rămas şi din mine, după ce am murit! Sufletul meu e prins de al tău, corpul mi-e departe undeva.. Tu nu ai murit, nu ai nimic acum. Stai temătoare pe aşa zisul scaun al ‘morţii’, cu palma mea, în mâinile tale slăbite. Eşti inconştientă, probabil ai să delirezi iar, însă eu voi fi aici, în sufletul tău când te vei trezi. Mâine, poimâine, peste un an sau doi ..
I.: Degeaba îmi atingi trupul, dacă nu-mi trezeşti sufletul..
C.: Ţi l-am atins cândva, ţi l-am mângâiat de mii şi mii de ori, am fost 2 trupuri şi un suflet inocent. Al meu. Acum trupul meu e departe, mi-a mai rămas doar sufletul, care îl va aduce la simţire pe al tău. Iar trupul tău, ca o perdea de satin va fi al altuia, dar eu voi fi unde nu contează.
I.: Pasiunea mea a născut în tine iubire, iar ochii tăi au scris în mine o poveste.
C.: Pasiune născută din ură. Iar ochii ăştia aşa nuanţaţi, acum nu mai sunt. Am rămas doar o amintire pe care zi de zi o vei avea în faţa ochilor, o amintire ce va rămâne legată de tine mereu, întiparită adânc în calculele tale. Povestea se uită, o pot modifica atât de uşor! Pot ţine vie amintirea în tine doar dacă vrei cu adevărat să mă păstrezi, să fiu parte din tine, să mă transform din acest parazit care sunt acum, în absolut..Dacă nu, sunt gata să plec la ea. Mi-am încărcat bagajul cu puţin din tine. Tremur tot..
I.: Nu te lăsa pradă emoţiilor, bucură-te de ele! Acum uită, şi vino!
C.: Emoţii, bucurii? Ce sunt? Nu le cunosc. Singurele sentimente ce au rămas cu mine sunt ura ta pasională şi iubirea mea nesăbuită, iubire pe care n-ai înţeles-o, ai refuzat-o promp, operativ.
I.: Greşeşti!!! De ce printre lacrimi şi promisiuni dau doar de tine? Sunt sigură că e iubire, că ai fost al meu , eşti şi vei fi! Am să prelungesc ultima clipă cu tine într-o eternitate, de azi puterea ta stă-n braţele mele..
C.: Am fost? Nu, nici măcar nu sunt. Voi fi! Nu puterea mea stă-n braţele tale, ci un suflet fără corp. Eternitate?! Vorbeşti atât de uşor despre ea, cand tu nici măcar nu ai un suflet stabil. Vrei eternitate? Vrei iubire, nu? Vrei pasiune? Le vrei. Le meriţi? Ţi le ofer oricum, cum am încercat de atâtea ori. Erai prea ocupată, orbită, stăpânită de propriul tău orgoliu să mă vezi..
I.:Totul îmi spune că sunt gata să iau o hotărâre greşită, dar ştiu că greşelile sunt modul cel mai simplu, firesc de a acţiona. Sunt pregătită, vreau să greşesc pentru tine!! Încet, îmi distrug universul creeat cu atâta precizie., îmi ignor orice regulă, de azi uit de mine, de entuziasmul rece, plin de sarcasm. Dragostea mi-a fost legată mai mult de absenţa ta, însă acum, te vreau lângă mine, cu mine.. Când nu mai am nimic de pierdut, vreau să primesc totul!
C.: Scumpo, cu tine voi fi întotdeauna, însă trupul meu a dispărut, m-a lăsat dezgolit în faţa a ceea ce se numeşte ‘păcat’, m-a părăsit atunci când ai refuzat moartea. Trăieşti, iar pe mine m-ai răpit în sufletul tău, mă ascunzi bănuitoare, neîncrezătoare.. Ce spuneai, o hotărâre greşită? Ohh, dar ai luat-o de atâtea ori! si ce? Au fost câteva lacrimi într-un ocean de regrete! Am murit, de azi înainte aparţin trecutului. Uită-mă!
I.: Nuuu! Nu pot trăi cu mii de contraziceri stupide în minte, e prea mult ! Tu, trup şi suflet, îmi corespunzi mie, eu te-am creeat de atâtea ori, ascultă-mă, doar eu te pot distruge! Trăiesc din infinite tristeţi la care n-aş renunţa niciodată, dezgusturi, care mă atrag irezistibil.. vino, hai să îngropăm trecutul!
C.: Dă-mi viaţă şi totul va fi diferit. Îmi voi recăpăta trupul, ţie, ţie am să-ţi dau sufletul, şi vom prelungi acea clipă de care vorbeai într-o eternitate. Trecut? Mereu va fi în spatele nostru. El nu poate fi îngropat, cid oar ignorat. Vom fi împreună, îţi vine să crezi, vom fi doar noi2 şi ea, cea care nu m-a putut lua de lângă tine.
I.: Tu nu eşti un corp care are suflet, ci eşti un suflet care are o parte vizibilă, numită corp. De la an la an ai fost mult mai prezent în sfera mea, mi-ai curs neîncetat prin vene, dar nu-mi spuneai nimic, nu mă criticai , nu-ţi era milă de mine, doar mă observai. Cât chin..vreau să uit!
C.: O schimbare, da..ea poate rezolva într-o clipă totul. Nu vreau să mai fiu un simplu martor al vieţii tale, lasă-mă să fiu parte din ea, din nou! Vreau să fiu cel ce îţi apără şi-ţi mângâie sfera de sticlă, acea mică sferă care te defineşte. În vieţile noastre suntem deosebiţi! Am să mă ascund, pe furiş am să te cuceresc, am să te ating, încet am să-ţi şoptesc, încet, pentru că acele şoapte să ajungă până în punctul cel mai înalt al sufletului tău, care-mi cere însufleţire.!
I.: Doar tu mă umanizezi! Însemnătatea clipelor cu tine se cerne prea repede, nu putem să mai pierdem timpul ăsta artificial, prost croit! Dă-mi mâna, viaţa noastră nu mai poate fi măsurată în ani, ci în minute prea fugitive.. hai, alungă-mi nesfârşitele ezitări, adu-mă la viaţa de dincolo! Ia-mă cu tine, învinuieşte-mă de sinceritate! Tocmai mi-ai spart masca..
C.: Masca ce-o purtai atunci când ceilalţi credeau fireşte că te-au schimbat?
I.: Masca pe care o credeam parte din mine, care îmi definea falsul ‘eu’!
C.: Cum să îţi alung ezitările, când şi eu sunt încercuit de ele? Le simt în fiecare puls. Te văd, eşti aşa micuţă, firavă.. te vreau lângă mine, şi totuşi ezit. Ani, zile, minute, mai contează? E de ajuns o clipă, un zâmbet, să ne unim, să fim doar 2.. şi acea clipă va deveni veşnicia noastră!
I.: Aiurez? Parcă aş monologa pe ascuns, nu-mi înţeleg propriile şoapte! Credeam că pot să spun orişice, şi uite, acum mă împiedic de cuvinte, simt viaţa cum păşeşte nepăsătoare pe lângă mine, fără să mă salute măcar. Nu asta mi-am dorit! Acest act ireversibil la care mă supun e cea mai formidabilă grozăvie la care m-am gândit vreodată..
C.: nu mai gândi, încetează! Lasă gândurile astea ordinare.. Da, monologhezi, şi eu vin în completarea ta, eu sunt o prelungire a ta şi invers! Oare de ce simt la fel? De ce mă împiedic cu aceeaşi superficialitate şi eu? Ezităm atât de mult..
I.: Ezit căci încă nu m-am cunoscut. Exist pentru ca mă caut pe mine însumi, neîncetat. Nu o fac pentru a mă găsi, faptul că mă caut este semnul că deja m-am găsit, m-am găsit alături de tine! Nu poate fi o simplă închipuire! Nu accept asta! Uneori îmi lipseşti, iar lumea întreagă pare nepopulată.. Hai cu mine-n realitate, am o surpriză pentru tine!
C.: Exişti pentru că nu te cauţi cinstit, ai fost mereu lângă mine.. nu e o închipuire, tu nu îmi lipseşti deloc, mă hrănesc zilnic cu zâmbetul tău timid. Să vin cu tine acum? Da, am să vin în realitate! Arată-mi ..
I.: Priveşte, pe chipurile tuturor se citeşte mirarea călcată aspru de durere. Singura ce nu părea să moară vreodată , tocmai şi-a pus lacăt privirii. Am murit ! Un accident de maşină, afurisit accident, de când te aşteptam..
C.: În sfârşit! Tu, iubito, tu nu m-ai lăsat să plec stingher! Ai vrut să te conving că merită să mori, ai vrut să simţi cu adevărat ce-I iubirea, ai vrut să treci prin toate etapele: trecutul, parazitul, masca acum distrusă, sufletul tău care este atât de plin de viaţă.. Şi acum? Vei merge cu mine mai departe, acolo unde suntem voiţi?
I.: Acum sunt doar a ta, vie, fericită, atât de fericită încât să pot striga ‘tu’ la tot ceea ce iubesc!
C.: Vie, animată, iubită, împreună, în sfârşit! Să mergem! ..
Asan Baeyar Cătălin şi Cerchia Irina.
Filed under: Creatii
1) Luaţi o carte, cea mai la îndemână, deschideţi la pagina 18 şi scrieţi aici rândul al 4-lea :
“In lupta cu corbii, vartej cu cocorii” De ce doar un rand?
2) Fără să verifici, cât e ceasul ?
22:30
3) Acum, verifică :
21:39
4)Cum sunteţi îmbracat?
cu papuci in picioare. E frig
5)Înainte de a răspunde la acest chestionar, la ce vă uitaţi?
La monitor.
6)Ce zgomot auziţi în afară de cel al calculatorului?
Geo Da Silva feat. Tony Ray – I Like The Girls Who Drink With Me
Televizorul
fas, fas, fas, fas de la mess
7)Când aţi ieşit ultima dată şi ce aţi făcut cu ocazia respectivă?
Mai devreme. La o tigara
8)Aţi visat ieri noapte ?
Da. Nu tin minte tot timpu ce, dar visez
9)Când aţi râs ultima dată?
Rad tot timpul.
10)Ce aveţi pe pereţii încăperii unde sunteţi?
Chiar trebuie sa raspund? Goblene :-s, rafturi si o oglinda
11)Dacă aţi deveni multimilionar peste noapte, care ar fi primul lucru pe care l-aţi cumpăra?
O fabrica de inghetzata )
12)Care este ultimul film pe care l-aţi văzut?
Touche. Am uitat cum se numea Dar privesc un serial. (Supernatural, S05.Ep.14)
13)Aţi văzut ceva neobişnuit azi ?
Nimic.
14)Ce părere aveţi despre acest chestionar?
parca as scrie in oracol.
15)Spuneţi-ne ceva ce nu ştim încă :
Unde ar mai fi farmecul? Azi am scris la chimie.
16)Care ar fi prenumele copilului dvs. dacă ar fi vorba de o fată ?
Emma
17)Care ar fi prenumele copilului dvs. dacă ar fi băiat?
Bayar macar unu in familie sa aiba numele scris corect. Si daca nevasta vrea si nume ortodox, ar fi Edward. Cu W
18)V-aţi gândit deja să locuiţi în străinătate ?\
Da. Canada. Montreal
19)Ce aţi dori ca Dumnezeu să vă spună când intraţi pe porţile Raiului ?
Dumnezeu exista?
20)Dacă aţi putea schimba ceva în lume în afară de politică, ce aţi schimba?
Generatiile de dupa 91
21)Vă place să dansaţi?
Dupa ce beau
22)George Bush ?
Eu.
23)Care a fost ultima chestie pe care aţi văzut-o la televizor?
Nestle este alaturi de tine cu cerealele nestle. Tu il protejezi din exterior, cerealele nestle din interior. Nestle incepe sanatos, creste sanatos.
24)Care sunt cele 4 persoane care ar trebui să preia acest chestionar?
Cunoscand doar 5 persoane cu blog, 2 dintre ele completand deja acest chestionar, ei bine au mai ramas 3 )
Filed under: Creatii
Primita, de la Mihaela
Asa, mai departe
1. Mi-e frica de intuneric. Chiar foarte tare!
2. Mi-e foame mai tot timpul.
3. Imi place salamul “Clip” (e de Tulcea).
4. Iubesc ketchupul.
5. Mananc aproape orice, exceptand supa de galuste, varza calita si raci.
6. Sunt ambitios, atunci cand nu sunt lenes.
7. Iubesc sa ma cert, cu oricine pe orice tema.
8. Cel mai mult imi place sa ma cert cu Janina. E singura cu care ma inteleg atunci cand ma cert, desi se supara cam repede. Oficial imi cer scuze janina pentru 15 ani de suferinta 
9. Imi plac provocarile. Chiar daca nu imi iese, nu-i nimic, cel putin m-am distrat.
10. Imi place rasaritul desi in viata mea n-am apucat sa vad unul cap coada. Am adormit
11. Sunt cea mai scarboasa persoana in viata pe care o cunosc. Prietenii stiu de ce :>
12. Imi place sa imi beau mucozitatile, ma mai hidrateaza si tin de foame uneori.
13. Ragai mult. N-am adversar, cine se crede mai bun la asta, il invit oricand la un duel
14. Sunt trist cand il vad pe tata cantand la orga, chitara, etc. Eu nu pot, nu am cu ce 
(
15. Sunt mereu vesel, chiar si atunci cand sunt suparat.
16. Plang. E de rau?
17. Cred ca am fost fata intr-o viata anterioara. Cleopatra
18. Nu pot sa tac la ore. Nu am cum. Daca nu am cu cine sa vorbesc, atunci vorbesc singur. E distractiv pentru ca primesti raspunsul care il vrei
19. Imi place sa port ochelari. E kinki
20. Am cele mai urate unghii de pe planeta. Trasatura de familie. Si sunt mandru de asta :>
21. Am capul in colturi, de aceea nu pot sa tin mingea pe cap.
22. Nu-mi place fotbalul, dar la ora de sport asta joc.
23. Baietii din clasa ma urasc pentru ca joc fotbal.
24. Vreau sa il umilesc pe Chris la baschet.
25. Imi place sa stau de vorba cu Chris. Are creier. Si il mai si foloseste.
26. Sunt un bun ascultator. Poti sa imi turui 2 ore intr-una eu ascult.
27. Cand eram mic aveam coada.
28. Imi place ca am burta. Ma antrenez sa fac valuri cu ea.
29. Sunt paros. Mama si tata nu sunt.
30. Mereu traiesc cu impresia ca parintii mei sunt niste vecini.
31. Am reumatism.
32. In 2007 mi-am rupt piciorul. A durut al draq.
33. Sunt posesiv.
34. Sunt gelos.
35. Foarte orgolios.
36. Cand am o problema stiu ca cineva acolo e dispus sa ma asculte si sa ma sustina (Alina)
37. Iubesc ce-i drept, de 3 ani aceeasi persoana. (Alina)
38. Imi pare bine ca mi-am rupt piciorul. Asa am cunoscut-o pe ea .
39. Aaaaa da, era sa uit. Rasul meu poate fi comparat cu motorul unei dacii, o usa care se deschide si inchide, in fine, cu orice vreti voi si scoate zgomot.
40. Mananc de pe jos daca e nevoie. Aplic regula de 3 secunde
41. Desi imi place baschetul nu stiu decat 3 nume de baschetbalisti.
42. Unii ma considera fraier. Bravo lor. Ma bucura acest lucru.
43. Prosti se nasc in fiecare secunda, ideea e sa ii gasesti.
44. Imi place Macinul. E liniste atunci cand nu se bate lumea.
45. Cand eram mic, i-am zis mamei ca nu vreau frate sau sora. II bag cu capul in wc.
46. Acum e prea tarziu
47. Nu pot sa mint ). Imi joaca ochii in cap, si incep sa rad.
48. Nu citesc carti.
49. Nu imi place sa fiu mintit atunci cand sunt sincer.
50. Nimeresc marimea la sutienele fetelor. Ciudat e ca majoritatea spun ca nu stiu cat poarta.
51. Daca incep sa beau, nu ma mai opresc decat atunci cand adorm.
52. Fumez.
53. (Alina) ma bate. Si doare.
54. Am cea mai tare colega de banca. E realista, stie ce vrea, dar e si cu capu-n nori uneori. Si cand are parte de mult bine, ii da cu picioru. E ciudata
55. Vreau sa am o fata si un baiat, o casa cu etaj nu prea mare. O masina de familie si una de servici si nevasta sa fie creatza.
56. Imi plac si fetele cu parul drept.
57. Parul gras al unei fete, imi provoaca o stare de mictionare.
58. Vreau sa fiu prezent la nunta Janinei. Eventual sa fiu finul sau nasul ei.
59. Acum sunt certat cu ea. Cred
60. Colegele mele din fata sunt de treaba si ele. Amin pentru ele ca imi dau de mancare toata ziua.
61. Cand cineva imi da un lucru am grija sa nu il stric. Eu daca dau cuiva ceva, mereu mi-l aduce inapoi stricat.
62. Mama ma face de cel putin 5 ori pe zi nesimtit.
63. Tata e cel mai de treaba pushtan din lume chiar si atunci cand nu imi da masina.
64. Vreau sa dau la jurnalism.
65. Daca vine sfarsitul lumii, vreau sa il petrec alaturi de Angelina Jolie sau Selena Gomez
66. Am o familie de ciudati. Eu reprezint insumarea lor
67. Daca aveam voce as fi cantat serenade sub “balcoane” :-”
68. Piticii sunt de treaba.
69. Tybby e un mai bun ascultator ca mine.
70. Sunt 1% blond. E dovedit.
71. La 8 ani intr-o intersectie m-am suit cu bicicleta pe masina lui Filica. practic m-am intins pe parbriz.
72. Nu am farmec, talent la bancuri.
73. Vreau sa ajung in America.
74. Imi plac ardelenii.
75. Am luat o folie intreaga de aspirina odata.
76. Dragoste nu sex.
77. Sunt o enciclopedie ambulanta a ciudateniilor.
78. Daca simt ca miros a transpiratie plec de oriunde as fi si ma duc acasa sa fac dus.
79. Am fumat legale. Draguta senzatia pentru mine. Urata pentru altii.
80. Nu mai pun in gura legale de oricare tip ar fi ele.
81. Daca o zi o incep prost, ei bine toata ziua imi va merge prost.
82. Mi-e frica de bac. Tare.
83. Vreau macar 5 la mate. In rest ma descurc.
84. Am o pasiune pentru Hitler.
85. Nu am nimic cu evreii. Nu cunosc nici unul.
86. Vroiam sa ma fac ginecolog dar nu cred ca se putea pune o limita de varsta pe usa cabinetului
87. Am 2 prietene blonde cu care ma inteleg bine. Dar totusi sunt blonde ) [no ofense :*:*]
88. Nu imi place sa fiu certat cu cineva.
89. Nu imi place sa tratez fetele ca pe obiecte sexuale desi asa ar trebui sa fac, pentru ca prost nu e ala care cere, prost e ala care da ) nu? :D
90. Am un defect la nervii optic. Imi joaca ochii tot timpul, cand mint mai tare.
91. Si da, nu vad obiectele tremurand )
92. Mi-am dat seama ca in clasa a XII-a nu se invata nimic util. Mai bine dadeam bacul anu trecut
93. Desi sunt nesimtit fara limite, injur, ragai, etc.. ) atunci cand e cazul pot fi cea mai educata persoana din lume.
94. Daca tac si nu spun nimic inseamna ca am facut ceva de rau.
95. Daca nu rad, inseamna ca sunt foarte plictisit, in nici intr-un caz suparat )
96. Janina si Alina sunt singurele care m-au vazut plangand
97. Deseori las multe treburi neterminate, intre timp gasesc altele.
98. Cei care imi spun ca sunt zgarcit, inseamna ca nu ma cunosc.
99. Am incercat sa fiu banal, absent, sa tac sa nu mai fiu asa cum sunt. Mi-am dat seama ca gresesc.
Leapsa cu autoservire cine vrea sa zica. )
Filed under: Creatii
Senzatii, palpitatii, emotii, furnicaturi, nici tu nu stii ce si cum. Dar iti place. Mereu cand o deschizi, fata ti se ilumineaza, inima iti bate tare, esti nerabdator, dornic sa te uimesti de ea. O atingi usor, e firava. Nu iti place sa fii brutal cu ea. Daca se rupe? O admiri din toate unghiurile, pagina cu pagina o patrunzi. Nu continutul ei te fascineaza ci trecutul pe care il are in urma. Zambesti ca un mic copil care isi primeste cadoul de Craciun. Dar totusi esti neincrezator. Nu crezi cu adevarat in ea. Spui ca e fictiune. Dar stii ca nu e asa, e adevarat, e special, stii tu cum e. Ai ajuns la jumatate, Fiorii care trec prin tine sunt covarsitori. Nu te mai poti abtine. Dar brusc apare indoiala. E prea frumos, e ca-n basme. Nici o pata, nici macar o zgarietura. E imposibil. E veche!!! Cum se poate asa ceva? Nu nu, zgarieturile exista dar tu nu le vezi, le ignori, nu vrei sa revii la realitate. Iti place lumea in care ai intrat, nu te poti desprinde de ea. De ce? Nici tu nu stii. Te-a fermecat. Complexitatea, frumusetea si misterul ei te fascineaza. Te opresti. Spui STOP! O inchizi. O lasi pe raft. Timpul trece. Deja ai uitat de ea. Altii ca si tine au deschis-o dar ei n-au inteles nimic. Era o vechitura intr-un raft. Au preferat realitatea. Si au plecat si ei. Dar stai, te-ai intors. Esti macinat de ganduri. Vrei sa stii adevarul. Ai ajuns in dreptul raftului dar ea lipseste. E imposibil!!! Aici am lasat-o! Intre timp altul a citit-o si a inteles-o…
Filed under: Creatii
Spuf. Si a aparut. De niciunde, ce-i drept nu te asteptai, nu? Credeai ca a disparut. Ai putea sa spui ca o stii dintotdeauna, dar mereu a fost absenta pentru tine, uitasesi de ea. Sau cel putin asa credeai. Acum spuf! Surpriza. Nu o poti descrie concret, te folosesti de filme, povesti si alte ciudatenii, pentru a-i crea un chip, o forma. Stii ca nu poate fi definita concret de catre tine, desi altii o vad ca pe ceva banal si fals. Eziti sa o privesti in ochi. Mereu zambesti cand o zaresti, ea iti intoarce zambetul. Tu, crezi ca o stii destul de bine, dar de fiecare data cand o privesti ea e schimbata. Mereu esti uimit de noul pe care il aduce cu ea, sau vechiul pe care il reinventeaza. Cand ii vorbesti o faci aproape in soapta, de frica sa nu te auda altii. Nu ca ti-ar pasa, dar preferi sa fii gentil si bland cu ea. Uneori ii spui vrute si nevrute. Uneori te asculta, alteori nu. Alteori nici nu se uita la tine. E cu privirea in alta parte. Dar de cele mai multe ori nu ai ocazia sa o vezi, ii vorbesti, tipi la ea, ii soptesti, o alinti, dar ea nu e langa tine. Oricum nu conteaza daca e sau nu. Incerci sa crezi ca nu iti pasa, dar e imposibil sa nu iti pese, pentru ca mereu te va urmari. Reflexia propriei tale intruchipari. Oglinda. Sticla…
